Despre salvamarii sufletelor

Am dat azi de o chestie interesanta:

O tânara se afla în asteptarea avionului pe un mare aeroport. Pentru ca trebuia sa astepte destul de mult, îsi cumparase o carte si un pachet de biscuiti, ca sa-i treaca timpul mai usor. S-a asezat pe un scaun din sala de asteptare si a început sa citeasca. Lânga ea, pe un scaun alaturat - biscuitii, iar pe urmatorul scaun - un domn care citea ziarul.

Când a început pachetul si a luat primul biscuite, domnul de alaturi a luat si el unul. Indignata, n-a spus nimic si a continuat sa citeasca, dar în sinea ei si-a zis: "Doamne, ce om mai e si asta! De-as avea numai putin curaj, i-as zice vreo doua, de sa ma tina minte..." Si asa de fiecare data, când ea lua un biscuite, lua si el unul, pâna când a mai ramas un singur biscuite în pachet. "Ah, sunt curioasa sa vad ce va zice acum, când se termina biscuitii", se gândi tânara. Barbatul a luat ultimul biscuite, l-a rupt în doua si i-a dat jumatate tinerei.

"Asta e culmea!" - îsi zise fata indignata, îsi lua cartea si geanta si se îndrepta spre iesirea salii de asteptare. Dupa ce se linisti cât de cât, se aseza pe unul dintre scaunele ce se aflau de-a lungul coridorului si care era ceva mai ferit de priviri indiscrete.
Deschise geanta ca sa puna acolo jumatatea de biscuite ramasa, când... constata cu stupoare ca pachetul ei de biscuiti se afla în geanta - întreg! I se facu rusine, amintindu-si cum se comportase si întelegând ca pachetul de biscuiti pe care îl mâncase nu a fost al ei, ci al domnului de alaturi, care împartise cu ea pâna si ultimul biscuite, fara a se simti indignat sau nervos, si fara a afisa un aer de superioritate fata de ea, care se comportase deloc laudabil.

Exista oameni in viata noastra oameni care au atata bunatate in ei, care daruiesc fara a pune intrebari, care zambesc in fata supararii si a privirilor noastre "ucigatoare", sunt oameni carora eu le spun "salvamarii sufletelor". Sunt acei oameni care care sunt capabili sa jertfeasca linistea lor, confortul lor, sunt acei oameni care atunci cand trec prin furtuna...si toti cei din jur sunt pietrifiati de spaima cu un zambet pe fata, cu forte proaspete in aceasi furtuna se uita la tine si spun "vino sa impartim si acel ultim biscuite".

Sunt oameni pe care eu ii apreciez si imi doresc sa invat aceasta atitudine ca sa o pot aplica si eu.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ce inseamna sa fii binecuvantat

Azi trecem pe paranormal - Nodurile Hartmann

Legenda anotimpurilor